Despre păcatul cârtirii

Un păcat atât de des întâlnit pe care nu-l mai sesizăm şi poate nici nu-l mai mărturisim la Taina Spovedaniei este păcatul cârtirii. Cârtirea este un păcat al limbii care constă în exprimarea nemulţumirii prin murmure, bombăneli sau critici. Ea poate fi îndreptată împotriva unor oameni sau împotriva lui Dumnezeu. DEX: CÂRTÍ, cârtesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și exprima (mereu) nemulțumirea prin murmure sau critici ; a se plânge, a protesta (mereu). Cârtim împotriva lui Dumnezeu şi a celor de lângă noi: că e prea grea viaţa sau crucea , că ba prea plouă, ba nu plouă; ba suntem săraci şi alţii nu mai ştiu ce să facă cu banii; că suntem "beteji" şi cei "păcătoşi" sunt sănătoşi; că ne certăm cu soţul sau soţia; copii nu ne înţeleg sfaturile, iar părinţii sunt demodaţi; că preoţii nu mai sunt buni şi toţi credincioşii sunt duhovniceşti; că cei ce ne conduc sunt nişte mincinoşi, corupţi şi nu le pasă de popor; că şcoala nu mai dă valori iar părinţii nu mai au nicio obligaţie faţă de odraslele lor; că albul nu mai este alb şi negru e mai mult gri; că sunt prea puţine creşe, grădiniţe şcoli, şi numărul copiilor e " în continuă (des)creştere"; că suntem pro sau contra Roşia Montană sau a gazelor se şist; că sunt tot mai multe Bisericii cu toate că duminica sunt pline; că sunt prea puţine spitale deşi nu toate paturile care sunt în momentul de faţă sunt ocupate; că primăriile (mai ales cel urbane) nu au bani de asfaltări şi investiţii când sunt tot mai mulţi plătitori de taxe; că benzina e scumpă dar traficul tot mai aglomerat; că avem nevoie de cât mai multe haine, cu toate că dulapurile sunt pline; că nu mai avem timp de rugăciune, că trebuie să ne bem cafeau de dimineaţa şi să vedem filmul de seara; că nu mai putem posti, dar dacă e nevoie de o cură o urmăm imediat; că viteza de la net e prea mică, dar in câteva secunde transmitem mii de imformaţii; că echipa naţională de fotbal a pierdut cu Turcia, din cauza că nu au jucători de valoare, nefiind "plătiţi bine" , iar cei implicaţi în fotbal "stau în blocuri ANL" ; că timpul e prea scurt, pentru atâte plimbări în Mall; că păcatele nu mai sunt păcate din moment ce sunt practicate la scară largă şi cârtim, cârtim, cârtim................. Nu suntem noi prim generaţie de cârtitori, dar putem fi începutul celor care doresc să facă nu să cârtească; să se roage nu să găsească motive; să postească nu să fie îmbuibați; smeriţi şi nu mândri; cu Dumnezeu şi nu fără de El! Doamne învaţă-ne să "punem strajă gurii noastre" şi "uşă de îngrădire" gândurilor întunecate! Cârtirea este îndepărtată prin însuşirea virtuţii mulţumirii lui Dumnezeu.