ADEVĂRURI TAINICE

Sunt un mare păcătos,
Dar CÂND EȘTI ÎN MINE-'S SFÂNT,
De aceea fără frică,
Pe o coală de hârtie,
Voi așterne-al meu cuvânt!

Doar atât mi-a trebuit:
Licărirea unei stele,
Și-am știut că ai venit
Să sfințești în miez de noapte
Toate gândurile mele..

Doar atât mi-a trebuit:
Raza blândă de la lună,
Și-am știut că ai venit
Să mă-'nmiresmezi în suflet
Cu a Ta mireasmă bună..

Doar atât mi-a trebuit:
Aurora dimineții,
Și știind că ai venit,
M-am topit de fericire,
Sorbind bucuria vieții!

Doar atât mi-a trebuit:
Raza soarelui fierbinte,
Și-am știut că ai venit,
Tu, ce ești Lumina lumii,
Să îmi strălucești în minte..

Doar atât mi-a trebuit:
O lumină de amurg,
Și știind că ai venit,
Ca la prunc ce-și vede mama,
Din ochi lacrimi calde-mi curg!

O, Hristoase, lumea-'n patimi
Nu Te-a cunoscut pe Tine,
Însă-'n mine-ai strălucit
Când eram fecior curat,
Iar acu'-s numai suspine..

Multe rele-or fi în iad,
Însă iadul pentru mine
Este orice loc în care,
Din motive felurite,
Se trăiește fără Tine!

O, Iisuse, Tu vii tainic
Doar în sufletul smerit:
Atunci el se-'ndrăgostește
Și Te caută cu lacrimi,
Într-un dor neostoit!

Lumea'-n patimi nu Te vede;
Nici eu nu Te văd mereu,
Dar atunci când vii la mine
Blând cum e lumina lunii,
Tare fericit sunt eu!

Și atunci îmi este milă
De acei ce nu Te știu.
După harul cel dat mie,
În umilă poezie
Eu încerc să Te descriu.

Văd că lumea-i amărâtă:
Toți au suflete flămânde,
Căci degeaba mâncă pâine,
Dacă nu vor ca să mânce
Ale Tale vorbe blânde!

Cât aș vrea să Te cunoască
Și al meu iubit popor!..
Eu mă rog, Hristoase Doamne,
Pentru frații mei români,
Ca să li Te-arăți și lor!

Ei, săracii, vor s-adune
Câte-n soare și în lună,
Dar nu știu că pentru omul
Care chipul Tău îl poartă,
Tu ești PARTEA CEA MAI BUNĂ!

De m-ar înțelege lumea,
N-ar mai osteni s-adune:
Golul inimii îl umple
Nu un munte de obiecte,
Ci puțină rugăciune!

Nu vă țineți de averi,
Cum se ține-'n lână scaiul,
Căutați-L pe Hristos,
Giuvaerul Cel Frumos,
Vă salut: mânca-v-ar Raiul!
amin


 de Preot Sorin Croitoru