Suntem în duminica a - IV - a a Sfântului și Marelui Post, iar Biserica prin prima Evanghelie care s-a citit, azi, ne oferă prilejul binecuvântat de a medita puțin la un aspect extrem de important din viața noastră - legătura dintre părinți și copii. Tatăl din Evanghelie (este vorba de Evanghelia Sf. Marcu cap IX ) aleargă la Hristos, ca să-i vindece copilul, care avea un duh necurat și deseori acest duh îl arunca în apă și în foc provocându-i răni grave. Fără îndoială că suferința copilului era simțită din plin și de familia acestuia, era o dramă prin care treceau cei din casă. După ce tatăl merge la ucenicii Domnului iar acești nu pot face nimic, se duce la Însuși Mântuitorul, la Sura vieții, la Izvorul nesecat al bunătății, la Doctorul cel care pe toate le vindecă. La El găsește vindecare pentru fiul său. În majoritatea covârșitoare părinții se îngrijesc să ofere copiilor tot ceea ce se poate mai bun. Au grijă de sănătatea lor, de educația lor, le împlinesc poftele etc. Însă câți părinți își pun în gând să crească copiii pentru Dumnezeu și pentru viața veșnică??? Câți le împărtășim din valorile perene ale creștinismului? Câți ne sârguim ca duminică de duminică să alergăm , la fel ca tatăl din Evanghelie, cu copiii noștri la Sfânta Biserică, la Potir, conștienți fiind că numai acolo găsim ADEVĂRATA VIAȚĂ ȘI TRĂIRE. Dragi părinți să fim convinși că NU AVEM DREPTUL DE A-I LIPSI PE COPII DE HRISTOS!VOM FI ASPRU JUDECAȚI DE CEEA CE AM TRANSMIS GENERAȚIILOR URMĂTOARE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu